Înțelesuri
- 1
Faptul de a (se) strivi: de a turti, de a zdrobi ceva prin apăsare.
„Strivirea strugurilor se făcea odinioară cu picioarele.”
- 2
(Figurat) Nimicire, înfrângere totală.
„Bătălia s-a încheiat cu strivirea armatei dușmane.”
Sinonime
- zdrobire
- turtire
Cum se folosește
G.-D.: strivirii.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- strivirii
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul „a strivi”.