Înțelesuri
- 1
Faptul de a sprijini; sprijin, reazem.
„Sprijinirea zidului s-a făcut cu grinzi.”
- 2
(Figurat) Ajutor sau ocrotire dată cuiva.
„Sprijinirea familiilor sărace este o prioritate.”
Antonime
Cum se folosește
Plural: sprijiniri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- sprijinirii
- plural
- sprijiniri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a sprijini.