Înțelesuri
- 1
Însușirea celui care spune ce gândește, fără prefăcătorie.
„Ne-a răspuns cu o sinceritate care ne-a surprins.”
- 2
(Rar, la plural) Confidențe, destăinuiri.
„După miezul nopții, prietenii și-au făcut sincerități.”
Sinonime
- franchețe
- cinste
- loialitate
Antonime
- fățărnicie
- prefăcătorie
- duplicitate
Expresii și locuțiuni
- Cu sinceritatedin toată inima, fără ocolișuri.
- În toată sinceritateaspunând adevărul curat.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- sincerității
- plural
- sincerități
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza sincérité și din latinescul sinceritas.