Înțelesuri
- 1
Lucrare muzicală amplă pentru orchestră, de obicei în trei sau patru părți.
„Am ascultat Simfonia a IX-a de Beethoven la Ateneu.”
- 2
(Figurat) Îmbinare armonioasă de culori, sunete, gusturi.
„Grădina toamna e o simfonie de galben și roșu.”
Sinonime
Cum se folosește
Pluralul e „simfonii”.
Forme flexionare
- articulat
- simfonia
- genitiv-dativ articulat
- simfoniei
- plural
- simfonii
- plural articulat
- simfoniile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latina symphonia și franceza symphonie.