Înțeles
Proprietatea unui ansamblu ale cărui părți se corespund exact și sunt așezate armonios față de o axă sau un centru.
„Fluturele are aripile așezate cu o simetrie perfectă.”
Sinonime
- proporționalitate
- armonie
Antonime
- asimetrie
Cum se folosește
Plural: simetrii.
Forme flexionare
- articulat
- simetria
- genitiv-dativ articulat
- simetriei
- plural
- simetrii
- plural articulat
- simetriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (symmetria) și din franceză (symétrie).