Înțelesuri
- 1
Animal cu corpul moale, ocrotit de două cochilii calcaroase, care trăiește în ape.
„Copiii adunau scoici pe malul mării.”
- 2
Cochilia acestui animal; și cochilia de melc.
„A adus acasă o scoică, amintire de la mare.”
- 3
Streașină de sticlă, rotunjită ca o cochilie sau ca un evantai, deasupra intrării într-o clădire.
„Scoica de sticlă adăpostește intrarea în hotel.”
- 4
(Veterinar) Excrescență osoasă pe copita calului, din pricina căreia animalul șchiopătează.
„Calul șchiopăta din cauza unei scoici la copită.”
- 5
(În armurărie) Locaș din închizătorul armei de vânătoare, unde se înșurubează percutorul.
„Armurierul a curățat scoica închizătorului.”
Expresii și locuțiuni
- Scoică de râuscoică comestibilă care trăiește sub malurile adânci ale râurilor.
- Scoică-de-mărgăritarscoică din Oceanul Indian și din Pacific, care produce perle.
Etimologie
Din slavul skolika.