Înțelesuri
- 1
(Rar) A pune în legătură două sau mai multe fapte, fenomene sau idei.
„Profesorul ne-a cerut să relaționăm cauzele cu urmările războiului.”
- 2
(Curent, mai ales reflexiv sau intranzitiv) A avea legături cu alți oameni, a comunica și a colabora cu ei.
„Copiii învață la grădiniță să relaționeze cu ceilalți.”
Sinonime
- a lega
- a corela
- a comunica
Cum se folosește
Se desparte -ți-o-. Prezent: relaționez, relaționează. Conjunctiv: să relaționeze.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- relaționez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- relaționează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să relaționez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să relaționeze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la substantivul „relație”.