Înțelesuri
- 1
(Substantiv neutru) Unealtă gradată, de obicei semicirculară, folosită la geometrie ca să măsori și să desenezi unghiuri.
„Cu raportorul a măsurat unghiul: avea exact 45 de grade.”
- 2
(Substantiv masculin) Persoană care întocmește un raport și îl prezintă în fața unei adunări sau a unei comisii.
„Raportorul comisiei a citit concluziile în fața parlamentarilor.”
Cum se folosește
Plural: raportoare (instrumentele), raportori (persoanele).
Atenție la scriere
- Raportoare sau raportori? — Instrumentele cu care măsori unghiuri sunt „raportoare”. „Raportorii” sunt oamenii care prezintă un raport.
Forme flexionare
- plural
- raportoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (rapporteur).