Înțelesuri
- 1
Faptul de a pune în legătură două sau mai multe lucruri; comparare.
„Raportarea la anul trecut arată o creștere.”
- 2
Comunicarea unei situații unui șef sau unei adunări.
„Raportarea incidentelor este obligatorie.”
Cum se folosește
Plural: raportări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- raportării
- plural
- raportări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a raporta.