Înțelesuri
- 1
Părere pe care o admiți ca posibilă, fără să ai dovezi.
„Presupunerea lui s-a dovedit adevărată.”
- 2
Ipoteză de lucru, pornind de la care judeci mai departe.
„Pe baza presupunerii că prețul scade, a amânat cumpărarea.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A face presupuneria bănui ce s-ar putea întâmpla, fără să știi.
- Pe bază de presupunerifără dovezi, doar din ipoteze.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- presupunerii
- plural
- presupuneri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul «a presupune», după franceza présupposer.