Înțelesuri
- 1
(Familiar) Plăcintă mică, plăcintuță.
„Bunica ne-a făcut plăcințele cu brânză și mărar.”
- 2
(Regional, la plural) Bulbuci, plantă de munte cu flori galbene, rotunde.
„Pe pajiștile de munte cresc plăcințele galbene.”
Sinonime
- plăcintuță
Cum se folosește
Familiar. Plural: plăcințele. Genitiv-dativ: plăcințelei.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- plăcințelei
- plural
- plăcințele
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).