Înțeles
Faptul de a ocoli; ocol, ocolire a unui obstacol sau a unui loc.
„Ocolirea orașului a scurtat drumul.”
Cum se folosește
Plural: ocoliri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- ocolirii
- plural
- ocoliri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a ocoli.