Înțelesuri
- 1
Sămânța aromată a nucșorului, un arbore tropical, folosită ca mirodenie.
„Sosul bechamel se aromatizează cu un praf de nucșoară.”
- 2
(Diminutiv) Nucă mică, spus cu drag sau despre o nucă abia formată.
„Copilul strângea nucșoare sub pom.”
Cum se folosește
Plural: nucșoare. G.-D.: nucșoarei. Variantă: nucușoară.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- nucșoarei
- plural
- nucșoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).