DEX Dicționar

născocire

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Faptul de a născoci; lucru inventat sau scornit.

    „Povestea lui era o născocire de la un capăt la altul.”

Sinonime

Antonime

Cum se folosește

Plural: născociri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
născocirii
plural
născociri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a născoci.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera N