Înțelesuri
- 1
Nenorocire mare care se abate pe neașteptate asupra cuiva.
„Seceta a fost o năpastă pentru tot satul.”
- 2
Acuzație nedreaptă, învinuire falsă.
„A stat zece ani în închisoare pe nedrept, din cauza unei năpaste.”
- 3
(Învechit) Nedreptate, prigoană, persecuție a celor slabi.
„Boierul a pus năpastă pe sat pentru o vină închipuită.”
- 4
(Învechit) Bir plătit de sătenii unui loc în locul celui care fugise sau nu putea plăti.
„Țăranii se plângeau de năpasta pusă de vameș.”
Sinonime
- nenorocire
- pacoste
- calamitate
- calomnie
Antonime
- noroc
- binefacere
Cum se folosește
Pluralul e „năpaste”. „Năpasta” e și titlul unei drame de Caragiale.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- năpastei
- plural
- năpaste
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (napastĩ).