Înțelesuri
- 1
Soarta bună a cuiva; ursita care îi merge bine.
„A avut noroc în viață, cu oameni buni în jur.”
- 2
Întâmplare neașteptată care face ca ceva să iasă bine; șansă.
„A fost un noroc că mai era un loc liber.”
- 3
(Ca salut, familiar) Formulă de bun găsit sau de închinare a paharului.
„Noroc! Să ne vedem cu bine.”
Antonime
- ghinion
- nenoroc
Expresii și locuțiuni
- Noroc chiornoroc mare și cu totul nemeritat.
- Noroc că…bine că…, din fericire…
- La norocla întâmplare, fără să știi dacă iese.
- Joc de norocjoc în care câștigul atârnă doar de întâmplare.
- A-și încerca norocula risca, sperând că iese bine.
Etimologie
Din slavă (narokŭ).