Înțelesuri
- 1
Linia unde se întâlnesc două fețe ale unui corp, de pildă ale unui cub.
„Un cub are douăsprezece muchii.”
- 2
Marginea îngustă a unui lucru.
„Și-a lovit piciorul de muchia patului.”
- 3
Partea groasă a cuțitului sau a toporului, opusă tăișului.
„A spart nuca cu muchia cuțitului.”
- 4
Linia cea mai înaltă a unui deal sau a unui munte; creastă.
„Poteca urca pe muchia dealului.”
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță mu-chi-e. Pluralul e „muchii”.
Expresii și locuțiuni
- Pe muchie de cuțitîntr-o situație foarte riscantă, la limită.
- Muchia palmeimarginea palmei dinspre degetul mic.
Forme flexionare
- articulat
- muchia
- genitiv-dativ articulat
- muchiei
- plural
- muchii
- plural articulat
- muchiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Probabil din latina populară *mutila.