Înțelesuri
- 1
(Despre voce, sunete) Care păstrează mereu același ton.
„A citit cu o voce monotonă.”
- 2
(Figurat) Care plictisește prin lipsa varietății; uniform.
„Programul zilnic era monoton.”
Sinonime
Antonime
- variat
- expresiv
Cum se folosește
Feminin: monotonă; plural: monotoni, monotone.
Forme flexionare
- masculin plural
- monotoni
- feminin
- monotonă
- feminin plural
- monotone
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (monotone).