DEX Dicționar

badminton

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Joc sportiv asemănător tenisului, în care jucătorii lovesc cu rachete ușoare un fluturaș cu pene, care nu trebuie să cadă pe teren.

    „Vara jucăm badminton în curte, peste un fir întins.”

Cum se folosește

Se pronunță [bedminton]. Fără plural.

Forme flexionare

articulat
badmintonul

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din engleză și din franceză (badminton).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B