Înțelesuri
- 1
(Reflexiv) A fi surprins de ceva; a nu-ți veni să crezi.
„Mă mir că a ajuns la timp, el care întârzie mereu.”
- 2
A surprinde pe cineva, a-l pune în încurcătură.
„Nu mă miră nimic din ce face.”
- 3
(Reflexiv) A se întreba, a nu-și da seama cum stau lucrurile.
„Se mira cum de nu se auzise nimic până atunci.”
Sinonime
- a (se) minuna
- a (se) nedumeri
- a (se) uimi
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Te miri ceun lucru mărunt, o nimica toată.
- Te miri cineun oarecare, care n-avea niciun rost acolo.
- Mă miram eu să nu...eram sigur că așa se va întâmpla.
Etimologie
Moștenit din latinescul mirari.