Înțeles
Om care știe și practică un meșteșug; meseriaș.
„La târg, meșteșugarii își vindeau oalele și coșurile împletite.”
Cum se folosește
Plural: meșteșugari.
Forme flexionare
- plural
- meșteșugari
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la meșteșug, cu sufixul -ar.