Înțelesuri
- 1
Persoană care practică o meserie; în special meseriaș cu pregătire superioară, care îi îndrumă pe ceilalți.
„Meșterul a venit cu doi ucenici să repare acoperișul.”
- 2
Om priceput, îndemânatic, abil.
„E meșter la lucrul în lemn.”
- 3
(Astăzi rar) Persoană cu realizări deosebite într-un domeniu; maestru.
„Despre el se spunea că e un meșter al vorbei.”
Antonime
- nepriceput
Cum se folosește
Feminin: meșteră; plural: meșteri.
Expresii și locuțiuni
- meșter-stricăom neîndemânatic sau meseriaș prost.
Etimologie
Din maghiară (mester).