Înțelesuri
- 1
Vorbă scurtă și bine cumpănită, care cuprinde o învățătură sau o regulă de purtare.
„A început discursul cu o maximă a lui Seneca.”
- 2
Temperatura cea mai ridicată dintr-o zi sau dintr-un interval.
„Maxima de mâine e de 34 de grade.”
Antonime
- minimă
Expresii și locuțiuni
- Maxima zileicea mai mare temperatură măsurată în ziua aceea.
- A trăi după o maximăa-ți rândui viața după o singură vorbă înțeleaptă.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- maximei
- plural
- maxime
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul maxima și francezul maxime; la origine, „propoziția cea mai cuprinzătoare”.