Înțelesuri
- 1
(La plural) Felul de a se purta în societate; buna-cuviință.
„Copilul are maniere frumoase la masă.”
- 2
Politețe, bună purtare.
„A vorbit cu manieră, deși era supărat.”
- 3
Felul în care se face ceva; mod, chip.
„A rezolvat problema într-o manieră elegantă.”
- 4
Stilul propriu al unui artist sau al unui scriitor.
„Se recunoaște de la distanță maniera lui de a picta.”
- 5
(Peiorativ) Repetarea mecanică a unor procedee, care duce la artificiu.
„Ultimele tablouri cad în manieră.”
Antonime
- bădărănie
Expresii și locuțiuni
- De o manieră…în așa fel, în asemenea chip…
- Maniere alesepurtare cuviincioasă, îngrijită.
Etimologie
Din franceză (manière).