Înțelesuri
- 1
Înfățișare impunătoare și solemnă, care trezește respect; măreție.
„Munții se ridicau în toată maiestatea lor.”
- 2
Suveran, monarh.
„Maiestățile lor au sosit la ceremonie.”
- 3
(Urmat de un pronume posesiv) Titlu de cinstire pentru un monarh.
„Maiestatea Sa a deschis parlamentul.”
Sinonime
- măreție
- solemnitate
Antonime
- meschinărie
Expresii și locuțiuni
- Maiestatea Saformula prin care i se vorbește unui rege sau unei regine.
- Cu maiestatecu ținută impunătoare, cu solemnitate.
Etimologie
Din latină (maiestas, -atis) și franceză (majesté).