Înțeles
Aspect măreț, impunător.
„Catedrala impresiona prin grandoare.”
Antonime
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- grandorii
- plural
- grandori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (grandeur).