Înțeles
Laudă exagerată și nesinceră, făcută ca să câștigi bunăvoința cuiva; vorbă sau purtare de lingușitor.
„Nu se lăsa păcălit de lingușirile colegilor.”
Sinonime
- flatare
- adulare
- măgulire
Antonime
Cum se folosește
Plural: lingușiri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- lingușirii
- plural
- lingușiri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a linguși”.