Înțelesuri
- 1
Unitate de bază a armatei romane antice, de câteva mii de oameni; (prin extensie) formațiune militară sau paramilitară din alte epoci.
„Legiunea a trecut Dunărea.”
- 2
(Figurat) Mulțime; ceată, gloată.
„O legiune de admiratori l-a așteptat la ieșire.”
Expresii și locuțiuni
- Legiune străinăformațiune militară franceză, cu voluntari recrutați în mare parte dintre străini.
- Legiunea de onoareunul dintre cele mai înalte ordine franceze.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- legiunii
- plural
- legiuni
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza légion și din latinescul legio.