Înțelesuri
- 1
Persoană sau instituție care face legile.
„Legiuitorul a prevăzut amenzi mari pentru poluare.”
- 2
(Ca adjectiv) Care are puterea de a face legi.
„Parlamentul este corpul legiuitor al țării.”
Sinonime
- legislator
Cum se folosește
Se desparte -giu-. Plural: legiuitori. Feminin: legiuitoare.
Etimologie
De la „a legiui”, cu sufixul „-tor”.