Înțelesuri
- 1
(reflexiv) A veni înapoi de unde ai plecat.
„Se întoarce de la bunici duminică seara.”
- 2
A da înapoi ceva ce ai luat sau ai primit.
„I-am întors banii chiar a doua zi.”
- 3
A schimba fața unui lucru, punând dosul în loc de față.
„A întors ceașca cu gura în jos.”
- 4
(popular) A-și schimba părerea sau a face pe cineva să și-o schimbe.
„L-au întors din drum cu vorba bună.”
Expresii și locuțiuni
- A întoarce spatele cuivaa nu-l mai băga în seamă, a-l părăsi la nevoie.
- A întoarce foaiaa-și schimba deodată purtarea, de obicei devenind mai aspru.
- A o întoarcea-și lua vorba înapoi, a spune altfel decât ai spus.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- întorc
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- întorci
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- întoarce
- perfect simplu pers. 1 singular
- întorsei
- perfect simplu pers. 1 plural
- întoarserăm
- mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
- întorseserăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să întorc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să întoarcă
- gerunziu
- întorcând
- participiu
- întors
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul intorquere.