Înțelesuri
- 1
Faptul de a stabili cine este o persoană sau ce este un lucru.
„Identificarea victimei a durat două zile.”
- 2
Recunoașterea unui element dintr-un ansamblu, pe baza unor semne.
„Identificarea speciei se face după forma frunzei.”
- 3
Faptul de a te pune în locul altuia și de a simți ca el.
„Puterea romanului stă în identificarea cititorului cu personajul.”
Sinonime
Antonime
- confundare
Expresii și locuțiuni
- Act de identificaredocument oficial care dovedește cine este posesorul lui.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- identificării
- plural
- identificări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a identifica”, din franțuzescul identifier.