Înțelesuri
- 1
Călătorie scurtă, făcută de obicei în grup, pentru plăcere sau pentru a învăța ceva.
„Clasa a plecat în excursie la Sighișoara.”
- 2
Plimbare mai lungă, pe jos, prin locuri frumoase.
„Au făcut o excursie până la cascadă.”
Expresii și locuțiuni
- Excursie de o ziieșire din care te întorci în aceeași zi.
- Excursie școlarăieșirea făcută de o clasă, cu învățătorul sau cu dirigintele.
Forme flexionare
- articulat
- excursia
- genitiv-dativ articulat
- excursiei
- plural
- excursii
- plural articulat
- excursiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (excursion) și latină (excursio).