Înțelesuri
- 1
Ducerea la îndeplinire a unei lucrări sau a unei hotărâri.
„Proiectul e bun, dar execuția a fost de mântuială.”
- 2
Uciderea unui condamnat, potrivit unei hotărâri judecătorești.
„Execuția a fost amânată în ultima clipă.”
- 3
(juridic) Încasarea silită a unei datorii, pe cale judecătorească.
„A ajuns în execuție pentru impozite neplătite.”
- 4
Felul în care e făcută o mișcare, o bucată muzicală sau o figură sportivă.
„Execuția săriturii a fost aproape fără cusur.”
Sinonime
- executare
- realizare
Cum se folosește
Se pronunță eg-ze-cu-ți-e.
Expresii și locuțiuni
- Pluton de execuțiegrupul de soldați care duce la îndeplinire o condamnare la moarte.
- Punere în execuțieînceperea aducerii la îndeplinire a unei hotărâri.
Etimologie
Din franțuzescul exécution.