Înțelesuri
- 1
(Adverbial) Numai, doar.
„Magazinul vinde exclusiv produse românești.”
- 2
Care e doar al cuiva, pe care nu-l mai are altcineva.
„Televiziunea are drepturi exclusive pentru meci.”
- 3
Rezervat celor bogați sau celor aleși; select.
„Au petrecut vacanța într-un hotel exclusiv.”
- 4
(Adverbial, după un număr) Fără a socoti și ultimul termen.
„Concediul ține până pe zece, exclusiv.”
Etimologie
Din franceza exclusif și din latinescul exclusivus.