Înțelesuri
- 1
A desface o legătură, un nod; a elibera pe cineva sau ceva din ce îl ține legat.
„A dezlegat câinele din lanț și l-a lăsat în curte.”
- 2
A găsi răspunsul la o ghicitoare, o problemă, o taină; a rezolva.
„Nimeni n-a reușit să dezlege misterul scrisorii.”
- 3
(În religie) A ierta de păcate; a scuti de o obligație.
„Preotul l-a dezlegat de păcate după spovedanie.”
Sinonime
Antonime
- a lega
- a înnoda
Cum se folosește
Prezentul: eu dezleg, tu dezlegi, el dezleagă; conjunctiv: să dezlege. Se scrie cu „z”.
Expresii și locuțiuni
- a(-i) dezlega limbaA face pe cineva să vorbească, să spună ce știe.
- a dezlega saculA spune tot ce ai pe suflet sau toate veștile pe care le știi.
- a dezlega pungaA scoate bani, a cheltui.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- dezleg
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- dezlegi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- dezleagă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să dezleg
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să dezlege
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- dezleagă
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul disligare.