Înțelesuri
- 1
Care se află în declin, care pierde din valoare, din putere sau din bunele obiceiuri.
„Istoricii descriu ultimii ani ai imperiului ca pe o epocă decadentă.”
- 2
Care ține de decadentism, curent artistic de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
„Poeții decadenți iubeau imaginile morbide și rafinate.”
Sinonime
- degenerat
- în declin
Antonime
Cum se folosește
Forme: decadentă, decadenți, decadente.
Forme flexionare
- masculin plural
- decadenți
- feminin
- decadentă
- feminin plural
- decadente
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (décadent).