Înțelesuri
- 1
Perioada vieții de la naștere până la adolescență.
„Și-a petrecut copilăria la bunici, la țară.”
- 2
Faptă sau vorbă de copil; naivitate.
„Lasă copilăriile, ești om în toată firea.”
- 3
Figurat. Perioada de început a ceva.
„Inteligența artificială e încă în copilăria ei.”
Sinonime
- pruncie
- naivitate
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Prieten din copilărieprieten cunoscut din primii ani de viață.
- A doua copilăriestarea bătrânului care se poartă iar ca un copil.
Forme flexionare
- articulat
- copilăria
- genitiv-dativ articulat
- copilăriei
- plural
- copilării
- plural articulat
- copilăriile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format în română de la „copil”, cu sufixul -ărie.