Înțelesuri
- 1
Vârsta în care omul e deplin dezvoltat, între tinerețe și bătrânețe.
„La maturitate, a devenit mai răbdător.”
- 2
Judecată sănătoasă, seriozitate de om matur.
„Pentru vârsta lui, dă dovadă de multă maturitate.”
- 3
Starea fructelor sau a plantelor coapte.
„Strugurii au ajuns la maturitate.”
Sinonime
- maturizare
- seriozitate
- înțelepciune
- coacere
Antonime
- imaturitate
- copilărie
Cum se folosește
Nu are plural.
Expresii și locuțiuni
- Examen de maturitate(învechit) bacalaureat.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- maturității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza maturité și din latinescul maturitas.