Înțelesuri
- 1
Faptul de a sili pe cineva să facă ceva împotriva voinței lui.
„A semnat declarația sub constrângere.”
- 2
Limită sau regulă care te obligă și nu te lasă să faci ce vrei.
„Proiectul trebuie făcut cu constrângeri mari de timp și de buget.”
Sinonime
- silire
- obligare
- presiune
- îngrădire
Antonime
Cum se folosește
Pluralul e „constrângeri”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- constrângerii
- plural
- constrângeri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).