Înțelesuri
- 1
Punerea la un loc a mai multor lucruri, într-o anumită ordine; îmbinare.
„A ales o combinație reușită de culori.”
- 2
Șirul de cifre sau de litere cu care se deschide un seif ori un lacăt.
„A uitat combinația de la seif.”
- 3
(Chimie) Reacția prin care două substanțe se unesc și dau alta; substanța obținută astfel.
„Apa este o combinație de hidrogen și oxigen.”
- 4
(Familiar) Aranjament făcut pe sub mână; afacere neclară.
„S-a băgat în niște combinații dubioase.”
- 5
(Sport) Înlănțuire de pase sau de mișcări pregătite dinainte.
„Golul a venit după o combinație frumoasă pe aripa dreaptă.”
Sinonime
- îmbinare
- amestec
- asociere
- aranjament
Expresii și locuțiuni
- A intra în combinație cu cinevaa se asocia cu cineva, adesea la o afacere neclară.
Etimologie
Din latină (combinatio, -onis).