Înțelesuri
- 1
Pierdere îndelungată a cunoștinței și a simțirii, ca un somn adânc din care omul nu poate fi trezit.
„A stat în comă două săptămâni după accident.”
- 2
(Muzică) Cel mai mic interval, abia deslușit de ureche.
„Diferența dintre cele două sunete e de o comă.”
Sinonime
- inconștiență
Antonime
- trezie
- luciditate
Expresii și locuțiuni
- Comă profundăstarea cea mai grea, fără niciun răspuns la stimuli.
- A intra în comăa-și pierde cunoștința pentru multă vreme.
Etimologie
Din franceză (coma), la origine din grecescul kōma „somn adânc”.