Înțelesuri
- 1
(În Evul Mediu) Asociație a meșteșugarilor de aceeași meserie dintr-un oraș, care își apăra interesele și își alegea singură regulile.
„Bastionul Țesătorilor din Brașov poartă numele breslei care îl apăra.”
- 2
Meserie, profesie; și toți cei care o practică.
„E respectat de toată breasla medicilor din oraș.”
Cum se folosește
Genitiv-dativ: breslei; plural: bresle.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- breslei
- plural
- bresle
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavonă (bratĭstvo).