Înțelesuri
- 1
Bijuterie măruntă ori talisman atârnat de gât, de ceas sau de brățară.
„Purta la ceas un breloc de argint.”
- 2
Obiect mic de care se prind cheile.
„Cheile erau legate de un breloc în formă de pisică.”
Cum se folosește
Plural: brelocuri.
Forme flexionare
- plural
- brelocuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (breloque).