Înțelesuri
- 1
Putere de a trăi; energie, forță și vigoare a unei ființe.
„Bătrânul își păstrase vitalitatea la optzeci de ani.”
- 2
Capacitatea unui lucru de a dăinui și de a se dezvolta.
„Limba își arată vitalitatea prin cuvinte noi.”
Antonime
- slăbiciune
- ofilire
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- vitalității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (vitalité) și din latină (vitalitas, -atis).