Înțelesuri
- 1
Faptul de a scoate umezeala dintr-un lucru sau de a-și pierde umezeala; zbicire.
„Uscarea rufelor durează mai mult iarna.”
- 2
Scoaterea apei din fructe, legume, carne sau pește, ca să se păstreze; deshidratare.
„Bunica folosea uscarea la soare pentru prunele din grădină.”
- 3
(Despre plante) Faptul de a se ofili și de a muri din lipsă de apă.
„Seceta a dus la uscarea porumbului.”
Sinonime
- zbicire
- zvântare
- deshidratare
Antonime
- umezire
Cum se folosește
Plural: uscări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- uscării
- plural
- uscări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a usca”.