Înțelesuri
- 1
Corpul unei ființe.
„Avea trupul acoperit de zgârieturi.”
- 2
Corpul fără cap și fără membre; trunchi.
„Statuia are trupul întreg, dar îi lipsesc brațele.”
- 3
Trupul neînsuflețit al unui om; cadavru.
„Trupul a fost dus la biserică.”
Expresii și locuțiuni
- Cu trup și sufletcu totul, fără rezerve.
- Trup din trupul cuivanăscut din el; sau: parte nedespărțită din ceva.
- A se face una cu trupul pământuluia se lipi de pământ, a se ascunde.
Etimologie
Din slavul trupŭ.