Înțelesuri
- 1
Ansamblul complet al elementelor care alcătuiesc ceva, fără excepție.
„Totalitatea voturilor a fost renumărată a doua zi.”
- 2
Caracterul a ceea ce este privit ca un tot unitar, nu pe bucăți.
„Opera lui trebuie judecată în totalitatea ei, nu după un singur roman.”
Antonime
- parte
- fracțiune
Expresii și locuțiuni
- În totalitateîn întregime, fără să rămână nimic pe dinafară.
Etimologie
Din franțuzescul totalité.