Înțelesuri
- 1
Apăsare puternică; senzația de a fi strâns tare.
„I-a simțit strânsoarea mâinii.”
- 2
(Fig.) Constrângere, lipsă de libertate.
„Voia să scape de strânsoarea regulilor.”
- 3
Loc îngust, strâmt, prin care se trece cu greutate.
„Drumul trecea printr-o strânsoare între două stânci.”
Sinonime
- încleștare
- îngustime
Cum se folosește
Plural: strânsori.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- strânsorii
- plural
- strânsori
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la strâns, cu sufixul -oare.