Înțelesuri
- 1
Numele bun sau rău pe care îl are cineva în ochii lumii.
„Firma are o reputație bună în oraș.”
- 2
Renume, faimă câștigată prin merite.
„Și-a făcut o reputație de om corect.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A-și strica reputațiaa-și pierde numele bun printr-o faptă.
- De proastă reputațiedespre care se vorbește urât.
Forme flexionare
- articulat
- reputația
- genitiv-dativ articulat
- reputației
- plural
- reputații
- plural articulat
- reputațiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (réputation), cu sprijin din latină (reputatio).