Înțelesuri
- 1
Aversiune instinctivă; dezgust, oroare.
„Mizeria i-a provocat o repulsie puternică.”
- 2
(Fizică) Forța prin care două corpuri se resping unul pe altul.
„Doi poli magnetici de același fel se resping, iar repulsia se vede ușor.”
Antonime
Cum se folosește
Plural: repulsii. Variantă: repulsiune.
Forme flexionare
- articulat
- repulsia
- genitiv-dativ articulat
- repulsiei
- plural
- repulsii
- plural articulat
- repulsiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (répulsion), latină (repulsio) și din -onis.